Arhiepiscopia Romano-Catolică de București
Parohia Sfântul Anton de Padova - Colentina
Str. Magnoliei, Nr. 113-115;
RO - 022793 - Bucureşti, Sector 2;
Tel/Fax. 021/2410785; www.parohiasfanton.ro


Parohia „Sfântul Anton de Padova”


Bucureşti


File de istorie

Ianuarie 1936: Arhiepiscopul de București, Alexandru Theodor Cisar a semnat actul de vânzare-cumpărare prin care era achiziționat un imobil destinat scopului de a construi o capelă în cartierul Colentina, din București, pentru a-i servi spiritual și pastoral pe credincioșii catolici situați în această periferie a Capitalei.. Imobilul respectiv, cumpărat de la Constantin I. Mocănescu și Mircea Ionescu, era situat în strada Turtucaia nr. 115, fost nr. 103, „fost vila Gerassy”, și se compunea „dintr-o clădire în starea în care se găsește astăzi, văzută și plăcută, împreună cu terenul în întregul lui cuprins” .
Pentru acest imobil, Arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar a plătit suma de 900.000 lei din fondurile arhidiecezane, dar și din donațiile unor credincioși .

13 iunie 1936: Arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar a sfințit, într-un cadru solemn, piatra fundamentală a acesteia . Sufletul lucrărilor la construirea capelei „Sfântul Anton”- Colentina a fost parohul de „Bărăția”- București, pr. Gheorghe Arpad Horvath.

8 noiembrie 1936: Duminica, a avut loc ceremonia de sfințire a capelei „Sfântul Anton” – Colentina, în prezența Arhiepiscopului Alexandru Theodor Cisar, a canonicilor Iulius Hering, Gheorghe A. Horvath și Iosif Schubert, precum și a preoților Carol Starke SVD și Roman Karapcinski. Liturghia prilejuită de sfințirea capelei „Sfântul Anton” – Colentina s-a încheiat cu un Te Deum pentru Marele Voievod Mihai (viitorul rege Mihai I de România), precum și pentru binefăcătorii capelei, constructorii acesteia și pentru toți cei care într-un fel sau altul contribuiseră la ridicarea ei. În fața sfântului lăcaș, au luat cuvântul parohul de „Bărăția”, pr. Gheorghe A. Horvath, precum și Arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar, care și-a exprimat cu acest prilej „încrederea sa în ajutorul Sfântului Anton și urând acestui centru de lumină creștinească deplin succes, pentru a-și putea îndeplini cele propuse” .

1 iunie 1937: a avut loc ceremonia de sfințire a basoreliefului de 4 metri înălțime reprezentându-l pe Sfântul Anton, instalat la exteriorul turnului capelei „Sfântul Anton”.

Doi ani mai târziu, biserica „Sfântul Anton” – Colentina primea în dar statuia Maicii Domnului, eveniment consemnat de parohul Catedralei, canonicul Iosif Schubert, după cum urmează: „O frumoasă și mare statuie a Maicii Domnului a intrat în capela «Sfântul Anton» tocmai în ajunul lunii Mai. Este o sculptură bună în lemn, frumos policromată, ce reprezintă pe Regina Cerului cu diademă și sceptru, ținând pe Pruncul Isus în brațe. Bucuria credincioșilor s-a arătat numaidecât: o împodobesc necontenit cu flori.
Cine vrea să-și dobândească meritul de donator al acestei statui, va înmâna unuia dintre preoții care vin la slujbă suma redusă de 5.000 – lei
” .

1936-1975: Filiala „Sfântul Anton” - Colentina este administrată de parohia Catedralei „Sfântul Iosif”

 

Parohul Iosif Schubert (1936-1951)

Iosif Schubert s-a născut la București, la 6 iunie 1890, și a fost hirotonit preot la 15 iulie 1916, la Innsbruck. Ca paroh al Catedralei, Iosif Schubert, încă din anul 1935 acesta și-a îndreptat atenția spre cartierul Colentina, unde a organizat, cu sprijinul Surorilor Sociale, Centrul de Catehizare „Sfânta Elisabeta”. Ideea părintelui era aceea că prin copiii care primeau Sfânta Împărtășanie se crea ocazia fericită ca zeci de familii de la periferia Capitalei să revină pe calea cea bună. Într-adevăr, zeci de familii din cartierul Colentina aveau să fie recâștigate pentru Biserică datorită copiilor care urmau cursurile de religie organizate de Centrul de catehizare condus de Surorile Sociale. Orele de religie erau organizate în fiecare duminică, la ora 9, și în zilele de marți, la orele 9, atât pentru băieți cât și pentru fete .
Uneori, capela „Sfântul Anton” – Colentina găzduia activități catehetice cu participarea mai multor centre din București. Un astfel de moment s-a petrecut la 21 iunie 1937, atunci când s-au adunat aici în jur de 220 de copii pentru a fi examinați din catehism.

Un alt moment deosebit s-a petrecut la capela „Sfântul Anton” la 21 aprilie 1941, dată la care vicarul Catedralei „Sfântul Iosif” și preotul deservent la capela „Sfântul Anton” – pr. Mathias Pozar, alături de cateheții Viorica Ionescu și Alexandru Roman, au organizat în parcul din jurul capelei o serbare. Au fost prezenți la această manifestare culturală Arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar, parohii Iosif Schubert și Gheorghe A. Horvath, Frații Școlilor Creștine, seminariști, părinți și delegați ai unor centre de catehizare. Programul artistic a cuprins recitaluri ale unor coruri, recitări de poezie și o piesă de teatru, pe care copiii au interpretat-o „cu mult talent, fără a se intimida. Totul a fost bine pregătit și perfect condus”, scria ziarul „Farul Nou” .
La încheierea manifestării culturale a luat cuvântul Arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar, care a lăudat activitatea Centrului de catehizare de pe lângă capela „Sfântul Anton” – Colentina.
Copiii și tinerii din Colentina participau, alături de ceilalți copii și tineri catolici din București, la ceremoniile religioase organizate de cele trei parohii existente la data respectivă, cu ocazia primirii Primei sfinte Împărtășanii, respectiv a sacramentului Mirului.

La 15 iulie 1941, parohul și canonicul Iosif Schubert și-a sărbătorit jubileul de 25 de ani de preoție, prilej cu care ziarul arhidiecezan „Farul Nou” a evidențiat câteva din meritele acestuia, inclusiv faptul că „se îngriji mai departe de înzestrarea capelei «Sfântul Anton» ridicată din strădania părintelui paroh Horvath în Colentina” .

 

Preoți deservenți la capela „Sfântul Anton” în anii 1936-1951

Pentru administrarea Parohiei vacante „Sfântul Anton” – Colentina, Arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar a desemnat, începând cu toamna anului 1936, câte doi preoți vicari la Catedrala „Sfântul Iosif” – București, aflați permanent sub coordonarea parohului Iosif Schubert. Astfel, în noiembrie 1936, au fost numiți vicari la capela „Sfântul Anton” preoții Francisc Keil și Roland Hexel .

Pr. Francisc Keil: s-a născut la 26 octombrie 1908, la Vatra Dornei, și a fost hirotonit preot la 24 iunie 1934, la București. A activat la Catedrala „Sfântul Iosif” în perioada 1936-1939.

Pr. Roland Hexel:  s-a născut la 29 iunie 1913, la Gura Humorului. A activat ca vicar la Catedrala „Sfântul Iosif” – București în anii 1937-1939.

Pr. Paul Tamaș: s-a născut la 19 iulie 1902, la Târgoviște, și a fost hirotonit preot la 26 mai 1929 la Catedrala „Sfântul Iosif” din București. Intre anii 1939-1940 a slujit ca vicar la Catedrala „Sfântul Iosif” – București.

Pr. Ioan (Iancu) Baltheiser: s-a născut la 7 septembrie 1912 la Cumpăna-Argeș și a fost hirotonit preot la 29 iunie 1937 în Catedrala „Sfântul Iosif” – București, unde a slujit ca vicar în perioada (1939-1951).

Pr. Mathias Pozar: În perioada 1 martie 1941 – 14 iunie 1951, biserica „Sfântul Anton” – Colentina a fost deservită de pr. Mathias Pozar, vicar la Catedrala „Sfântul Iosif” din București. Acesta s-a născut la 11 ianuarie 1912, la Fundul Moldovei, județul Suceava, și a fost sfințit preot la 29 iunie 1939, la București.

 

Paroh Edmond Barciovschi (1951-1966)

Timp de aproape două decenii, biserica „Sfântul Anton” – Colentina a fost condusă de canonicul Edmond Barciovschi. Acesta s-a născut la 4 noiembrie 1894, la Bucureşti, şi a fost sfinţit preot la 24 august 1917 în Catedrala „Sfântul Iosif” – Bucureşti.

În perioada cât a administrat biserica „Sfântul Anton” - Colentina (1951-1966), pr. Edmond Barciovschi a avut calitatea de „preot deservent”. Neoficial, el a deținut calitatea de paroh al „parohiei vacante” „Sfântul Anton” – Colentina.
În anul 1943, cu prilejul împărțirii administrative, a fost creată Parohia „Sfântul Anton” – Colentina, care includea „cartierul Capitalei de la C.F.R. spre Constanța, urmând-o pe aceasta și Șoseaua București-Urziceni până la limita județului Ilfov, apoi de-a lungul acestei limite până în C.F.R. spre București până în punctul unde traversează Șoseaua Pantelimon, pe care o urmează până ce dă în strada Voinescu și B-dul Gării de Est (Obor) și punctul de întretăiere în Calea Colentinei; cuprinde așadar partea mijlocie din Plasa Pantelimon, sudul din Plasa Fierbinți și nordul Plășii Sărulești. Are în cuprinsul ei biserica «Sfântul Anton»” .

Ministerul Cultelor de până în anul 1948, devenit Departamentul Cultelor după acest an, nu a recunoscut, însă, din varii motive, Parohia „Sfântul Anton”. Din acest motiv, biserica „Sfântul Anton” a continuat să fie administrată de Parohia Catedralei „Sfântul Iosif”. Neavând cimitir propriu, înmormântările continuau să fie trecute în registrul de morți al Catedralei, unde se menționa și cimitirul unde aveau loc înmormântările. Din păcate, la situația de provizorat a „parohiei vacante Sfântul Anton” a contribuit și absența unei case parohiale, problemă a cărei finalizare a fost amânată decenii de-a rândul. Practic, la clădirea casei parohiale s-a lucrat numai în anii 1947 și 1948, perioadă în care biserica „Sfântul Anton” era deservită de un preot colaborator de la Catedrala „Sfântul Iosif”.


Preot deservent Ilieș Sociu (1966-1975; 1979-1983)

S-a născut la 26 iulie 1941, la Luizi Călugăra, județul Bacău, și a fost sfințit preot la 26 iunie 1966, la Iași, activând apoi ca vicar la Catedrala „Sfântul Iosif” – București și ca preot deservent la biserica „Sfântul Anton” – Colentina (1 august 1966 – 2 aprilie 1967); (24 decembrie 1967 – 15 iulie 1969). La 15 iulie 1969 a fost numit din nou preot deservent pentru filiala din Bucureștii Noi, iar la 18 martie 1970 a preluat în administrare și biserica „Sfântul Anton” – Colentina.

În august 1975, după înființarea Parohiei „Maica Îndurerată” din Bucureștii Noi, pr. Ilieș Sociu a fost numit paroh al nou înființatei parohii. La aceeași dată, filiala „Sfântul Anton” – Colentina a trecut la Parohia „Bărăția” – București, revenind în administrarea Parohiei din Bucureștii Noi la 14 ianuarie 1979.


Preot deservent Eduard Kozanovschi (1975-1979)

În perioada 1975-1979, biserica „Sfântul Anton” – Colentina a fost deservită de pr. Eduard Kozanovschi. Acesta s-a născut la 29 iunie 1913, la Stulpicani, în județul Suceava, și a fost sfințit preot la 8 decembrie 1939, la București.
În perioada 1975-1979, pr. Eduard Kozanovschi a deservit biserica „Sfântul Anton” – Colentina .

„Caracter blând, bun, pios, cu chemare deosebită de a-l reprezenta pe bunul păstor, mai ales în confesional”, scriu autorii lucrării „Necrolog” .
A murit la 29 aprilie 1995, fiind înmormântat la Câmpulung Moldovenesc.
După cutremurul din anul 1977, care a afectat și biserica „Sfântul Anton” – Colentina, pr. Eduard Kozanovschi s-a ocupat de lucrările de reparații și consolidare a sfântului lăcaș, având în acest sens sprijinul conducerii Arhiepiscopiei Romano-catolice București, reprezentată prin Mons. Francisc Augustin.

Monsenior Marin Cabalaș (1983-1984)

În perioada noiembrie 1983 - decembrie 1984, biserica „Sfântul Anton” – Colentina a fost administrată de pr. Marin Cabalaș, parohul bisericii din Bucureștii Noi. Acesta s-a născut la 14 aprilie 1949, la Răcăciuni, județul Bacău, și a fost sfințit preot la 24 iunie 1975 la Iași.

În perioada în care a administrat filiala „Sfântul Anton” – Colentina, pr. Martin Cabalaș celebra, în afară de Liturghiile duminicale, trei Sfinte Liturghii în cursul săptămânii. Toate datele referitoare la persoanele născute, căsătorite și decedate pe teritoriul filialei „Sfântul Anton” erau consemnate în registrele parohiale de la Bucureștii Noi.

 

Înființarea Parohiei „Sfântul Anton”


Pr. paroh Petru Dâm (1985-2008)

În baza decretului nr. 727/15 decembrie 1984, dr. Ioan Robu, Arhiepiscopul Mitropolit al Arhidiecezei Romano-catolice București, a înființat Parohia Romano-catolică București – Colentina, cu hramul „Sfântul Anton de Padova”. Noua parohie, arondată Decanatului de București, cuprindea perimetrul următoarelor căi rutiere: Șoseaua Pipera, Strada Barbu Văcărescu, Strada Ramuri, Bulevardul Lacu Tei, Șoseaua Ștefan cel Mare, Strada Mihai Bravu, Bulevardul Gheorghe Dimitrov, Șoseaua Pantelimon.

Parohia avea ca filiale localitățile Voluntari și Afumați.

Parohia „Sfântul Anton de Padova” a fost efectiv înființată la data de 1 ianuarie 1985, zi în care a fost numit ca paroh preotul Petru Dâm.

Acesta s-a născut la 1 ianuarie 1944, la Iugani, județul Neamț, și a urmat cursurile teologice la Seminarul „Sfântul Iosif”, din Iași. A fost hirotonit preot la 15 august 1968, la Iași, activând ulterior în calitate de vicar la „Bărăția” – București (1968-1971), preot deservent la biserica „Sfânta Tereza” – București (1973-1975) și paroh la Malcoci (județul Tulcea – 1975-1984) și Greci (județul Tulcea – 1979-1984).

La 1 februarie 1984 a fost numit în funcția de director al Casei de Pensii a Cultului Romano-catolic din România și vicar parohial la Catedrala „Sfântul Iosif” din București. Un an mai târziu, a preluat conducerea recent înființatei parohii din Colentina, pe care a condus-o până în iunie 2008, moment în care s-a pensionat. La aceeași dată i-a încetat și calitatea de director al Casei de Pensii a Salariaților Bisericii Romano-catolice din România. În sfârșit, în perioada iunie 2008-iulie 2010, pr. Petru Dâm a deținut funcția de decan al Decanatului București Sud. După anul 2010 a rămas colaborator al Parohiei „Sfântul Anton” – Colentina .

Începând cu anul 1984, Arhiepiscopul dr. Ioan Robu a fost preocupat de rezolvarea rapidă a problemei casei parohiale. Așa cum am arătat deja, încă din anul 1939 a început construirea, lângă biserica „Sfântul Anton” – Colentina, a unei clădiri, care inițial trebuia să adăpostească un dispensar de cartier. Din cauza Celui de-al Doilea Război Mondial, s-a renunțat la proiectul inițial, clădirea rămânând în stare de ruină timp de câteva decenii.
În anul 1984, la solicitarea Arhiepiscopului Ioan Robu, arhitecții P. Derer și D. Zamora au înaintat propunerea ca această clădire să fie amenajată pentru a deveni casă parohială.
Se cuvine menționat faptul că respectiva construcție a fost utilizată, temporar, și ca depozit și adăpost pentru animale. Fundația clădirii fusese amplasată peste pivnițele unei case mai vechi, demolate, acestea rezistând relativ bine la cutremurul din martie 1977.

Conducerea Arhiepiscopiei Romano-catolice București a întreprins, în perioada 1985-1989, numeroase demersuri la autoritățile competente, pentru obținerea aprobărilor necesare amenajării casei parohiale. Lucrările de amenajare a casei parohiale, pe scheletul clădirii începute în anul 1939, vor fi finalizate abia după anul 1989. O altă problemă stringentă o reprezenta biserica „Sfântul Anton”. În anul 1991, a fost întocmit un proiect care viza construirea unei noi biserici, în proximitatea capelei construite în anul 1936, devenită neîncăpătoare. Până în anul 1995, numărul familiilor de credincioși a crescut la 320, predominând între acestea familiile de tineri, originare din Moldova.
Capela veche avea o capacitate de doar 60 de locuri pe scaune și 150 în picioare, numărul de locuri necesare fiind de cel puțin 500.
Din nefericire, acest proiect a fost mereu amânat, fiind finalmente realizat de succesorul pr. Petru Dâm la conducerea parohiei.


Pr. paroh Liviu Bălășcuți (2008 – 1 august 2012)


S-a născut la 15 octombrie 1973, la Șcheia, județul Iași, și a urmat studiile teologice la Seminarul „Sfântul Iosif” din Iași, în perioada 1992-1998.
A fost sfințit preot la 29 iunie 1998, la București, activând apoi ca vicar în parohiile Cioplea – București (1998-2001; 2003-2004), Italiană – „Preasfântul Mântuitor” – București (2004-2005) şi Bărăţia (2005-2006).
În anul 2006 a fost numit administrator al bisericii „Sfântul Anton” – Colentina, iar în anul 2008 paroh al aceleiași biserici. De asemenea, în perioada 2001-2003, pr. Liviu Bălășcuți a efectuat studii de specializare, în radio, la Universitatea Gregoriană, din Roma, iar în perioada 2003-2012 a fost redactor la revista arhidiecezană Actualitatea creştină, pe care a și coordonat-o, în diverse perioade.

S-a remarcat în domeniul administrativ, prin lucrările de consolidare și remodelare a sălii parohiale. Se cuvine menționată calitatea sa de ctitor al noii biserici „Sfântul Anton” – Colentina, concretizându-se astfel un deziderat al mai multor generații de credincioși. Lucrările de reconstruire, modernizare și consolidare a bisericii „Sfântul Anton” – Colentina au fost efectuate într-un timp record (1 iulie 2010 – 2012), lăcașul de cult fiind sfințit de Arhiepiscopul dr. Ioan Robu la data de 13 iunie 2012.


Vicari și colaboratori

Au activat ca vicari și colaboratori la parohia „Sfântul Anton”, preoții: Șerban Francisc, Medveș Marcel, Fabian Măriuț, Iosif Tiba, Florin Bejenaru și Florin Buhalea.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Anton_din_Bucure%C8%99ti