Daca mai am 99 de oi, ce conteaza ca una s-a ratacit?
Ei bine, pentru Bunul Pastor conteaza foarte mult.
Acestea sint cuvintele Papei Francisc.
Domnul nu vrea ca nici macar o persoana sa se piarda.
In nemarginita sa milostivire El este gata sa se intalneasca cu noi oriunde ne-am afla. El vrea ca noi sa-i urmam exemplul cautandu-i pe cei care au nevoie de indurarea lui Dumnezeu si s-au indepartat pe cale.
Ar putea sa se gandeasca astfel: pun in balanta 99 de oi care sint cu mine, nu e mare pierdere daca raman fara una din ele. In schimb El pleaca in cautarea oii pierdute pentru ca fiecare in parte este de pret, iar cea pierduta are cea mai mare nevoie, se simte cea mai parasita, neajutorata, nebagata in seama. Si pleaca sa o caute.
Dumnezeu ii cerceteaza pe cei pacatosi, nimeni si nimic nu il poate indeparta de vointa Sa de a-i mantui.
Dumnezeu nu intelege cultura risipei pe care o traim astazi. El nu arunca deoparte pe nimeni.
Dumnezeu ii iubeste pe toti, El ii cauta pe toti, unul cate unul! Nu stie ce inseamna a arunca pentru ca el ne iubeste si ne iarta pe deplin.
In timp ce o cauta pe cea pierduta, le incurajeaza pe celelalte 99 sa ia parte la reintregirea turmei sale. Iar apoi, nu doar oaia pe care o ridica pe umeri, ci intreaga turma il urmeaza pe drumul spre casa, pentru a sarbatori cu prietenii si vecinii.
Sa ne gandim adesea la aceasta parabola pentru ca exista intotdeauna cineva din comunitatea noastra care lipseste, a plecat si a lasat un loc gol. Acest lucru ne descurajeaza uneori si ne face sa credem ca pierderea este asemenea unei boli fara leac.
Iar atunci riscam sa ne inchidem in staul, iar staulul va mirosi ca o incapere inchisa.
Iar noi, crestinii, nu trebuie sa fim inchisi pentru ca vom mirosi ca niste lucruri tinute inchise. Niciodata!
Nu ramaneti inchisi intre zidurile propriilor prejudecati, mergeti si cautati-i pe cei care au nevoie de voi.
Caci nu exista oi pierdute pentru totdeauna, ci doar oi care vor fi regasite.
Mai am si alte oi care nu sint din staulul acesta.Inca.
Ganditi-va la talharul cel bun. Pentru el nu exista prea tarziu.
Pentru Isus nimeni nu este pierdut pentru totdeauna.
Nu exista o distanta prea mare pentru pastor si nici pentru turma ca ea sa nu-si poata regasi fratele sau sora.
Cand oaia pierduta este regasita nu doar Pastorul se bucura, ci intreaga turma impreuna cu el.
Toti sintem oi pierdute si regasite, toti sintem chemati sa ne adunam intr-o singura turma, Turma Lui.
(preluare si adaptare de pe zenit.org)
