Papa Francisc: Regina Coeli (18 aprilie 2022)
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
Cele opt zile din Octava Paştelui sunt ca o unică zi în care se prelungeşte bucuria Învierii. Astfel Evanghelia de la liturgia de astăzi continuă să ne relateze despre Cel Înviat, despre apariţia sa femeilor care au mers la mormânt (cf. Mt 28,8-15). Isus le întâmpină, le salută; apoi le spune două lucruri, care ne vor face bine şi nouă să le primim, ca dar pascal. Sunt două sfaturi ale Domnului, un dar pascal.
În primul rând le asigură cu două cuvinte simple: "Nu vă temeţi" (v. 10). Nu vă fie frică. Domnul ştie că temerile sunt duşmanii noştri zilnici. Ştie şi că fricile noastre se nasc din marea frică, frica de moarte: frica de a dispărea, de a pierde persoanele dragi, de a ne simţi rău şi de a nu ne mai descurca... Dar la Paşte Isus a învins moartea. Aşadar, nimeni altul nu ne poate spune în mod mai convingător: "Nu vă temeţi", "nu vă fie frică". Domnul o spune chiar acolo, lângă mormântul din care a ieşit victorios. Astfel ne invită să ieşim din mormintele fricilor noastre. Să ascultăm bine: să ieşim din mormintele fricilor noastre, pentru că fricile noastre sunt ca mormintele, ne îngroapă înăuntru. El ştie că teama este mereu ghemuită la uşa inimii noastre şi că avem nevoie să auzim repetându-ni-se nu te teme, nu-ţi fie frică, nu te teme: în dimineaţa de Paşte ca în dimineaţa fiecărei zile să auzim: "Nu te teme". Ai curaj. Frate, soră, care crezi în Cristos, nu te teme! "Eu - îţi spune Isus - am simţit pentru tine moartea, am luat asupra mea răul tău. Acum am înviat pentru a-ţi spune: Sunt aici, cu tine, pentru totdeauna. Nu te teme!". Nu vă fie frică.
Dar, putem spune, ce trebuie să facem pentru a combate frica? Ne ajută al doilea lucru pe care Isus îl spune femeilor: "Mergeţi şi daţi de ştire fraţilor mei să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea" (v. 10). Mergeţi şi daţi de ştire. Frica ne închide mereu în noi înşine; ne închide în noi înşine. În schimb, Isus ne scoate şi ne trimite la ceilalţi. Iată remediul. Dar eu - putem spune - nu sunt capabil! Dar gândiţi-vă, acele femei cu siguranţă nu erau cele mai potrivite şi pregătite pentru a-l vesti pe Cel Înviat, dar pe Domnul nu-l interesează asta. Pe el îl interesează ca să se iasă şi să se vestească. A ieşi şi a vesti. A ieşi şi a vesti. Pentru că bucuria pascală nu este de ţinut pentru sine. Bucuria lui Cristos se întăreşte dăruind-o, se înmulţeşte împărtăşind-o. Dacă ne deschidem şi ducem Evanghelia, inima noastră se dilată şi depăşeşte frica. Acesta este secretul: a vesti pentru a învinge frica.
Textul de astăzi relatează că vestirea poate întâlni un obstacol: falsitatea. De fapt, Evanghelia relatează "o contra-vestire". Care este? Aceea a soldaţilor care au fost de pază la mormântul lui Isus. Ei sunt plătiţi - spune Evanghelia - "suficient de mulţi arginţi" (v. 12), o sumă frumoasă, şi primesc aceste instrucţiuni: "Să spuneţi: «Discipolii lui au venit noaptea şi l-au furat pe când noi dormeam»" (v. 13). Voi dormeaţi? Aţi văzut în somn cum îi furau trupul? Există o contradicţie acolo, dar o contradicţie în care cred toţi, pentru că sunt la mijloc banii. Este puterea banului, celălalt stăpân despre care Isus spune că nu trebuie să-i slujim niciodată. Sunt doi stăpâni: Dumnezeu şi banul. Să nu slujim niciodată banului! Iată falsitatea, logica ascunderii, care se opune vestirii adevărului. Este o amintire şi pentru noi: falsităţile - în cuvinte şi în viaţă - poluează vestirea, corup înăuntru, duc din nou la mormânt. Falsităţile ne duc înapoi, ne duc chiar la moarte, la mormânt. În schimb, Cel Înviat vrea să ne scoată din mormintele falsităţilor şi dependenţelor. În faţa Domnului înviat, există acest alt "dumnezeu": dumnezeul ban, care murdăreşte tot, ruinează tot, închide porţile spre mântuire. Şi asta este peste tot: în viaţa zilnică există ispita de a adora acest dumnezeu ban.
Iubiţi fraţi şi surori, pe bună dreptate noi ne scandalizăm când, prin informaţie, descoperim minciuni şi neadevăruri în viaţa persoanelor şi în societate. Dar să dăm un nume şi falsităţii pe care o avem înăuntru! Şi să punem aceste opacităţi ale noastre, falsităţile noastre, în faţa luminii lui Isus înviat. El vrea să aducă la lumină lucrurile ascunse, pentru a ne face martori transparenţi şi luminoşi ai bucuriei Evangheliei, ai adevărului care ne eliberează (cf. In 8,32).
Maria, Mama Celui Înviat, să ne ajute să învingem fricile noastre şi să ne dăruiască pasiunea pentru adevăr.
_______________
După Regina Coeli
Iubiţi fraţi şi surori!
Din nou Paşte fericit vouă tuturor, romani şi pelerini din diferite ţări!
Harul Domnului Înviat să dăruiască întărire şi speranţă celor care sunt în suferinţă: nimeni să fie abandonat! Certurile, războaiele şi adversităţile să lase loc înţelegerii şi reconcilierii. A sublinia acest cuvânt mereu: reconciliere, pentru că ceea ce Isus a făcut pe Calvar şi cu Învierea sa este să ne reconcilieze pe noi toţi cu Tatăl, cu Dumnezeu şi între noi. Reconciliere!
Dumnezeu a învins bătălia decisivă împotriva duhului răului: să-l lăsăm pe El să învingă! Să renunţăm la planurile noastre umane, să ne convertim la planurile sale de pace şi de dreptate.
Le mulţumesc tuturor celor care, în aceste zile, mi-au adresat exprimări de urare. În special sunt recunoscător pentru rugăciuni! Îi cer lui Dumnezeu, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să răsplătească pe fiecare cu darurile sale.
Astăzi după-amiază, aici în Piaţă, voi întâlni peste cincizeci de mii de adolescenţi care provin din toate părţile Italiei. Un frumos semn de speranţă! Deja sunt pe aici unii! Pentru aceasta piaţa este pregătită astfel.
Urez tuturor să trăiască aceste zile pascale în pacea şi în bucuria care vin de la Cristos Înviat. Vă rog, continuaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!
Piaţa: Viva il Papa!
Papa răspunde: Eh! Sunt buni tinerii Neprihănitei!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
preluare: ercis.ro
