Papa Francisc: Audienţa generală de miercuri, 5 iunie 2019

Cateheză despre călătoria apostolică în România

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

La sfârşitul săptămânii trecute am făcut o călătorie apostolică în România, invitat de domnul preşedinte şi de doamna prim ministru. Le reînnoiesc mulţumirea mea şi o extind la celelalte autorităţi civile şi ecleziastice şi la toţi cei care au colaborat la realizarea acestei vizite. Mai ales aduc mulţumire lui Dumnezeu care a permis succesorului lui Petru să se întoarcă în acea ţară, la douăzeci de ani după vizita sfântului Ioan Paul al II-lea.

În sinteză, aşa cum anunţa motoul călătoriei, am îndemnat “să mergem împreună”. Şi bucuria mea a fost că am putut face asta nu de departe, sau de sus, ci mergând eu însumi în mijlocul poporului român, ca pelerin în ţara sa.

Diferitele întâlniri au evidenţiat valoarea şi exigenţa de a merge împreună fie între creştini, pe planul credinţei şi al carităţii, fie între cetăţeni, pe planul angajării civile.

Fiind creştini, avem harul de a trăi o perioadă de relaţii fraterne între diferitele Biserici. În România cea mai mare parte a credincioşilor aparţine Bisericii ortodoxe, condusă actualmente de patriarhul Daniel, spre care se îndreaptă gândul meu fratern şi recunoscător. Comunitatea catolică, fie “greacă”, fie “latină”, este vie şi activă. Unirea între toţi creştinii, deşi incompletă, este bazată pe unicul Botez şi este pecetluită de sângele şi de suferinţa îndurată împreună în timpurile întunecate ale persecuţiei, îndeosebi în secolul trecut sub regimul ateist. Este şi o altă comunitate luterană care mărturiseşte credinţa în Isus Cristos şi este în bune raporturi cu ortodocşii şi cu catolicii.

Cu patriarhul şi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române am avut o întâlnire foarte cordială, în care am reafirmat voinţa Bisericii Catolice de a merge împreună în memoria reconciliată şi spre o unitate mai deplină, pe care chiar poporul român a invocat-o profetic în timpul vizitei sfântului Ioan Paul al II-lea. Această importantă dimensiune ecumenică a călătoriei a culminat în solemna rugăciune “Tatăl Nostru”, în noua, impunătoarea catedrală ortodoxă din Bucureşti. Acesta a fost un moment cu valoare simbolică puternică, pentru că “Tatăl Nostru” este rugăciunea creştină prin excelenţă, patrimoniu comun al tuturor celor botezaţi. Nimeni nu poate spune “Tatăl meu” şi “Tatăl vostru”; nu: “Tatăl nostru”, patrimoniu comun al tuturor celor botezaţi. Am manifestat că unitatea nu elimină diversităţile legitime. Fie ca Duhul Sfânt să ne conducă să trăim tot mai mult ca fii ai lui Dumnezeu şi fraţi între noi!

Ca o comunitate catolică am celebrat trei liturgii euharistice. Prima în catedrala din Bucureşti, la 31 mai, sărbătoarea Vizitei Fecioare Maria, icoană a Bisericii care merge în credinţă şi în caritate. A doua Euharistie în sanctuarul din Şumuleu Ciuc, ţintă pentru foarte mulţi pelerini. Acolo, Sfânta Născătoare de Dumnezeu adună poporul credincios în varietatea limbilor, culturilor şi tradiţiilor. Şi a treia celebrare a fost Dumnezeiască Liturghie la Blaj, centru al Bisericii Greco-Catolice din România, cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici, martori ai libertăţii şi milostivirii care vin din Evanghelie. Unul din aceşti noi fericiţi, Monseniorul Iuliu Hossu, în timpul detenţiei a scris: “Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinţei pentru a da iertarea şi pentru a ne ruga pentru convertirea tuturor”. Gândindu-ne la torturile teribile la care erau supuşi, aceste cuvinte sunt o mărturie de milostivire.

Deosebit de intensă şi sărbătorească a fost întâlnirea cu tinerii şi familiile, ţinută la Iaşi, vechi oraş şi important centru cultural, răscruce între Occident şi Orient. Un loc care invită să deschidem drumuri pe care să mergem împreună, în bogăţia diversităţilor, într-o libertate care nu taie rădăcinile, ci extrage din ele în mod creativ. Şi această întâlnire a avut caracter marian şi s-a încheiat cu încredinţarea tinerilor şi familiilor Sfintei Născătoare de Dumnezeu.

Ultima etapă a călătoriei a fost vizita la comunitatea romă din Blaj. În acel oraş, romii sunt foarte numeroşi şi pentru aceasta am voit să-i salut şi să reînnoiesc apelul împotriva oricărei discriminări şi pentru respectarea persoanelor de orice etnie, limbă şi religie.

Iubiţi fraţi şi surori, să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică şi să-i cerem Lui, prin mijlocirea Fecioarei Maria, ca ea să aducă roade îmbelşugate pentru România şi pentru Biserica din acele ţinuturi.

***

Sâmbăta viitoare, 8 iunie, va fi a cincea aniversare a întâlnirii, aici în Vatican, a preşedinţilor Israelului şi Palestinei cu mine şi cu patriarhul Bartolomeu. La ora 13.00 suntem invitaţi să dedicăm “un minut pentru pace” – de rugăciune, pentru cei care cred; de reflecţie, pentru cei care nu cred -: toţi împreună pentru o lume mai fraternă. Mulţumesc Acţiunii Catolice internaţionale care promovează această iniţiativă.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

preluare: ercis.ro