Location: Biserica Sf. Anton de Padova - Bucuresti
Date : 18 Octombrie 2020
Time: 12:00
Duminică, 18 Octombrie 2020, toți copiii din parohie sunt invitați să partiticipe la la acțiunea “Un milion de copii se roagă Rozariul” pentru unitate și pace în lume. În contextul actual al pandemiei ne vom ruga și pentru toți cei bolnavi ca și pentru a scapa cât mai curând de această epidemie teribilă.
Această inițiativă, promovată de Asociaţia “Kirche in Not” din Germania, se desfășoară în toată Biserica Catolică din lume.
La această inițiavită sunt invitați să participe și toți adolescenții și tinerii din parohia noastră.
Sf. Rozariu va incepe la orele 12.00 în biserică și va transmis live pe pagina de facebook a parohiei: https://www.facebook.com/sfAntonColentina/.
Toți copii, adoleșcenții și tinerii, ca și toți cei de bunavoință, care nu pot ajunge la Biserică sunt rugați să se unească cu noi in rugăciune prin intermediul internetului.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu mare drag!
Prin Maria la Isus!
Ave Maria!
pr. paroh Ciprian ANDREI
Scrisoare cărtre copii
„Un milion de copii se roagă Rozariul“
18 Octombrie 2020
Salutare, dragă prietenă
Salutare, dragă prietene,
Cu siguranță că încă îți amintești bine de timpurile neobișnuite în care nu puteai să mergi la școală. Și nici nu puteai să-ți vizitezi prietenii și să te joci cu ei. În întreaga lume s-a răspândit un virus care poate provoca o boală
grea. Milioane de oameni din întreaga lume s-au infectat și s-au îmbolnăvit. Mii și mii au murit din cauza virusului.
Pentru a-i proteja pe oameni de infectare, au fost luate multe măsuri de protecție: trebuia să se păstreze distanța între ei, să se poarte masca la gură, să nu se facă zboruri și călătorii, magazinele au trebuit să se închidă. Din
acest motiv, mulți oameni și-au pierdut și locul de muncă și suferă pentru că nu-și pot îngriji familiile.
În astfel de situații dificile, este deosebit de important ca noi toți să rămânem uniți și să ne ajutăm reciproc. Dar nu trebuie să uităm că cel mai mare ajutor vine de la Dumnezeu. El vrea să ne protejeze de orice boală, iar când cineva se îmbolnăvește sau suferă, îi poate oferi putere și mângâiere. Cu ajutorul nostru, Dumnezeu vrea să înfrângă orice rău, toate bolile, orice suferință și să ne ofere un paradis. De aceea, noi trebuie să învățăm să ne încredem cu totul în el, să-l iubim mult pe el și pe ceilalți și cu ajutorul lui să evităm orice păcat. Păcatul este cea mai rea infecție.
Ca să reușim lucrul acesta, Dumnezeu ne-a dat o învățătoare specială, pe Mama sa. Ea vrea să ne ia de mână, să ne ferească de rău și să ne ajute în fiecare zi ca să trăim asemenea lui Isus.
Îi simțim apropierea în special când ne rugăm Rozariul. Rozariul este ca o „vaccinare” împotriva răului. Prin rugăciunea noastră, Maica Domnului vrea să-i ajute pe oamenii din întreaga lume, înainte de toate, pe cei suferinzi și săraci. Dumnezeu o trimite pe Mama sa chiar direct la noi. Ea apare în multe locuri din lume și ne spune ce avem de făcut. Astfel, ea i-a apărut în anul 1830, în Franța, la Paris, unei tinere călugărițe cu numele de Ecaterina Labouré.
Când Ecaterina avea nouă ani, mama ei a murit. Ea a rămas singură cu cei zece frați și surori. Era foarte tristă. Odată s-a urcat pe un scaun în dormitorul părinților ca să ajungă la o statuie a Mariei, care se afla pe un dulap. A îmbrățișat-o și i-a zis tare: „Acum, sfântă Mamă, tu trebuie să fii mama mea!” Ecaterina a trebuit să muncească mult de când era copil pentru a-l ajuta pe tatăl ei și pe micii săi frați și surori. Se ruga deseori la Maica Domnului care o ajuta mereu. Ecaterina își dorea foarte mult să o vadă cel puțin o dată pe Mama lui Dumnezeu. La vârsta de 24 de ani, Ecaterina a intrat în Mănăstirea Surorilor Milostive de pe Rue de Bac din Paris. În calitate de călugăriță, ea voia să se ocupe în special de bătrâni și de bolnavi și să-i îngrijească.
Pe când era novice, s-a pregătit pentru voturile ei și pentru datoria viitoare. În noaptea dintre 18 și 19 iulie s-a petrecut ceva ieșit din comun. Însăși Ecaterina povestește despre aceasta: „La unsprezece și jumătate m-am auzit strigată pe nume: «Soră! Soră!» M-am trezit și am văzut un copil frumos care stătea în fața mea, în haină albă și strălucind luminos. Acest copil de patru sau cinci ani mi-a zis: «Ridicațivă repede și veniți în capelă, vă așteaptă Sfânta Fecioară!» Mi-a venit imediat gândul: «Dar voi fi auzită».
Totuși, copilul a răspuns: «Nicio grijă, este unsprezece și jumătate, toate dorm. Veniți, vă însoțesc eu». Cred că acest copil era îngerul meu păzitor care s-a făcut vizibil pentru a mi-o arăta pe Fecioara Maria. M-am îmbrăcat
repede și l-am urmat pe copil. Eram uimită că peste tot pe unde treceam erau aprinse deja luminile. Și mai mare mi-a fost mirarea când am ajuns la capelă și ușa s-a deschis de la sine. Totuși, cel mai mult am fost surprinsă când am văzut că în capelă erau aprinse toate lumânările și lămpile. Aceasta mi-a amintit de Crăciun. Totuși, pe Preafericita Fecioară nu o vedeam. Copilul m-a condus la altar. Acolo am îngenuncheat lângă scaunul preotului și am așteptat. Către miezul nopții am auzit ceva ca foșnetul unei haine de mătase. În același moment, mica mea călăuză m-a făcut atentă: «Iat-o pe Sfânta Fecioară!» Maica Domnului s-a așezat pe scaunul cu mânere, totuși eu ezitam să cred este cu adevărat Fecioara Maria. Atunci însoțitorul meu a repetat, dar de data aceasta nu ca un copil, ci ca un bărbat, tare și insistent: «Iat-o pe Sfânta Fecioară!» Am privit-o pe Fecioara Maria și, făcând un pas mare, am ajuns lângă ea. În fața Maicii Domnului am căzut în genunchi și mi-am așezat cu mare încredere mâinile mele întinse pe poala ei. Aici am petrecut cele mai frumoase clipe din viața mea. Mi-ar fi imposibil să descriu ce am simțit acolo”.
Fecioara Maria i-a povestit Ecaterinei despre o misiune pe care avea să o cunoască mai târziu în rugăciune. Ea i-a arătat Ecaterinei multe situații dureroase – războaie, foamete, boli – care trebuiau să vină peste întreaga
lume. Dar i-a promis că va proteja lumea dacă noi avem încredere în Dumnezeu, dacă ne rugăm mult și dacă suntem buni unii față de alții.
Câteva luni mai târziu, Ecaterina, aflată în rugăciune, a văzut-o din nou pe Maica Domnului. Maria stătea cu brațele întinse peste globul pământesc. Sub picioarele ei era un șarpe. Pe brațe purta inele cu pietre prețioase deosebite, din care ieșeau raze strălucitoare. Ecaterina a auzit o voce spunând: „Aceste raze sunt harurile pe care Maria le cere pentru oameni”. Totuși, unele pietre prețioase nu iradiau nicio lumină. Ecaterina a întrebat: „De ce unele inele nu strălucesc?” Și i-a răspuns Maica Domnului: „Acestea sunt harurile pentru care ați uitat să mă rugați!” Deasupra capului Maicii Domnului se afla o rugăciune scrisă cu litere de aur: „O Marie, zămislită fără de păcat, roagă-te pentru noi, cei care alergăm la tine!”
Apoi imaginea s-a întors. Pe partea din spate erau douăsprezece stele și litera „M” inseparabil unită cu crucea. Sub aceasta, două inimi rănite din care ieșea o flacără. O inimă era rănită de un cerc de spini, iar cealaltă, străpunsă de o sabie. Acestea erau inimile lui Isus și Mariei unite în aceeași iubire față de oameni. Apoi sora Ecaterina a auzit cuvintele: „Cere să se toarne o medalie după această imagine! Oamenii care o poartă mereu la ei și care spun cu pietate această scurtă rugăciune vor simți în mod deosebit protecția Maicii Domnului și vor primi haruri speciale. Harurile vor fi deosebit de bogate pentru cei care poartă cu încredere medalia”.
În anul 1832 au fost turnate 2.000 de medalii, exact în lunile în care în Franța bântuia un virus devastator – holera. Numai la Paris au murit 20.000 de oameni de holeră. Surorile Milostive împărțeau medalia Maicii Domnului la bolnavii din spitalele lor. Se petreceau numeroase vindecări miraculoase și convertiri – așa de multe, încât medaliei i s-a dat numele de „Medalia Miraculoasă”. Trei ani mai târziu au fost împărțite un milion de medalii. Când a murit Ecaterina Labouré, în anul 1876, erau împărțite deja un miliard de medalii în întreaga lume. Și tu poți purta această medalie: la lănțișorul de la gât, sau la brățara de la mână, sau la brelocul pentru chei sau la geanta ta de școală. Roagă-i pe părinții tăi, pe un preot, pe o călugăriță sau pe catehetul tău să-ți dăruiască „Medalia Miraculoasă” a Maicii Domnului. Medalia îți va aminti că Maica Domnului este mereu lângă tine și că te va ocroti. Vorbește cu ea, îndreaptă deseori către ea o scurtă rugăciune, cum este cea de pe medalie, și roag-o să te ocrotească pe tine, familia ta și lumea întreagă de rău și să dăruiască tuturor oamenilor iubire și pace. Pentru această unitate în iubire și pace în lume dorim ca, pe 18 sau 19 octombrie (dacă ești la școală), să ne rugăm Rozariul împreună cu milioane de copii din întreaga lume. Prin această rugăciune putem cere multe haruri pentru lumea întreagă.
