Papa Francisc: Audienţa generală de miercuri, 2 mai 2018
Cateheze despre Botez - 4. Izvor de viaţă
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
Continuând cu reflecţia despre Botez, astăzi aş vrea să mă opresc asupra riturilor centrale, care se desfăşoară la izvorul baptismal.
Să luăm în considerare înainte de toate apa, asupra căreia este invocată puterea Duhului pentru ca să aibă forţa de a renaşte şi a reînnoi (cf. In 3,5 şi Tit 3,5). Apa este născătoare de viaţă şi de bunăstare, în timp ce lipsa sa provoacă stingerea oricărei rodnicii, aşa cum se întâmplă în deşert; însă apa poate fi şi cauză de moarte, când scufundă între valurile sale sau în mare cantitate distruge orice lucru; în sfârşit, apa are capacitatea de a spăla, a curăţa şi a purifica.
Pornind de la acest simbolism natural, recunoscut peste tot, Biblia descrie intervenţiile şi promisiunile lui Dumnezeu prin semnul apei. Totuşi, puterea de a ierta păcatele nu se află în apa în sine, aşa cum le explica sfântul Ambroziu neo-botezaţilor: "Ai văzut apa, dar nu orice apă vindecă: vindecă apa care are harul lui Cristos. [...] Acţiunea este a apei, eficacitatea este a Duhului Sfânt" (De sacramentis 1,15).
De aceea Biserica invocă acţiunea Duhului asupra apei "pentru ca aceia care prin ea vor primi taina Botezului, înmormântaţii fiind cu Cristos întru moarte să învie împreună cu El la viaţa veşnică" (Ritualul Botezului copiilor, nr. 60). Rugăciunea de binecuvântare spune că Dumnezeu a pregătit apa "ca să fie semn al Botezului" şi aminteşte principalele prefigurări biblice: pe apele de la începuturi plutea Duhul pentru a le da germenul vieţii (cf. Gen 1,1-2); apa potopului a marcat sfârşitul păcatului şi începutul vieţii noi (cf. Gen 7,6 - 8,22); prin apa Mării Roşii au fost eliberaţi din sclavia Egiptului fiii lui Abraham (cf. Ex 14,15-31). În raport cu Isus, se aminteşte botezul în Iordan (cf. Mt 3,13-17), sângele şi apa vărsate din coasta sa (cf. In 19,31-37) şi mandatul dat discipolilor de a boteza toate popoarele în numele Treimii (cf. Mt 28,19). Întăriţi de această amintire, se cere lui Dumnezeu să reverse în apa izvorului harul lui Cristos mort şi înviat (cf. Ritualul Botezului copiilor, nr. 60). Şi astfel, această apă este transformată în apă care poartă cu sine puterea Duhului Sfânt. Şi cu această apă cu puterea Duhului Sfânt îi botezăm pe oameni, îi botezăm pe adulţi, pe copii, pe toţi.
După ce s-a sfinţit apa izvorului, trebuie dispusă inima pentru a avea acces la Botez. Asta are loc cu lepădarea de Satana şi mărturisirea de credinţă, două acte strâns legate între ele. În măsura în care spun "nu" sugestiilor diavolului - cel care împarte - sunt în măsură să spun "da" lui Dumnezeu care mă cheamă să mă conformez Lui în gânduri şi în fapte. Diavolul împarte; Dumnezeu uneşte mereu comunitatea, oamenii într-un singur popor. Nu este posibil a adera la Cristos punând condiţii. Trebuie să ne dezlipim de anumite legături pentru a-i putea îmbrăţişa cu adevărat pe alţii; ori stai bine cu Dumnezeu ori stai bine cu diavolul. Pentru aceasta renunţarea şi actul de credinţă merg împreună. Trebuie rupte orice relaţii, lăsându-le în urmă, pentru a întreprinde noua Cale care este Cristos.
Răspunsul la întrebări - "Vă lepădaţi de Satana, de toate faptele lui şi de toată trufia lui?" - este formulat la persoana întâi singular: "Mă lepăd". Şi în acelaşi mod este mărturisită credinţa Bisericii, spunând: "Cred". Eu mă lepăd şi eu cred: asta este la baza Botezului. Este o alegere responsabilă, care cere să fie tradusă în gesturi concrete de încredere în Dumnezeu. Actul de credinţă presupune o angajare pe care însuşi Botezul va ajuta să fie menţinută cu perseverenţă în diferitele situaţii şi încercări ale vieţii. Ne amintim de vechea înţelepciune a lui Israel: "Fiule, dacă te apropii să-i slujeşti Domnului, pregăteşte-ţi sufletul pentru încercare" (Sir 2,1), adică pregăteşte-te pentru luptă. Şi prezenţa Duhului Sfânt ne dă forţa pentru a lupta bine.
Iubiţi fraţi şi surori, când întingem mâna în apă binecuvântată - intrând într-o biserică atingem apa binecuvântată - şi facem semnul Crucii, să ne gândim cu bucurie şi recunoştinţă la Botezul pe care l-am primit - această apă binecuvântată ne aminteşte Botezul - şi reînnoim "Amin"-ul nostru - "Sunt bucuros" -, pentru a trăi cufundaţi în iubirea Preasfintei Treimi.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
preluare: ercis.ro
